3 definiții pentru epicondil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epicondil sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr épicondyle] (Atm) Apofiză a extremității inferioare a humerusului.

EPICONDÍL s.m. Apofiză a extremității inferioare a humerusului. [< fr. épicondyle].

EPICONDÍL s. m. apofiză a extremității inferioare a humerusului. (< fr. épicondyle)

Intrare: epicondil
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epicondil
  • epicondilul
  • epicondilu‑
plural
  • epicondili
  • epicondilii
genitiv-dativ singular
  • epicondil
  • epicondilului
plural
  • epicondili
  • epicondililor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)