2 definiții pentru engramare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
engramáre s. f. ◊ „Pierderea progresivă a memoriei o dată cu înaintarea în vârstă este urmarea autodistrugerii unora dintre neuroni, căci neuronii maturi angajați în engramare (memorie) nu mai dispun de capacitatea de a se divide, ceea ce determină relativa incapacitate a țesutului nervos de autorefacere, de regenerare.” Cont. 3 IV 81 p. 7 (din engrama)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
engramáre s. f., g.-d. art. engramării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: engramare
engramare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||