ENDOSCOPÍE (< fr. {i}; {s} endo- + gr. skepeo „a examina”) s. f. Metodă de examinare pe viu a unui organ cavitar sau tubular cu ajutorul unor instrumente înzestrate cu sisteme optice și de iluminat, care se introduc în organele explorate (ex. gastroscopie, bronhoscopie, restosigmoidoscopie etc.).