3 definiții pentru endodonție
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ENDODONȚÍE s. f. tehnica conservării danturii. (< fr. endodontie)
endodonțíe s. f. (med.) ◊ „Prof. P.F., membru al Academiei naționale de chirurgie dentară din Franța, a pus la punct o nouă tehnică în domeniul conservării danturii (ramură a medicinei cunoscută sub numele de endodonție sau endontologie) pe baza folosirii oxidului greu de calciu sau «hexocalex»-ului, cum mai este cunoscut.” Sc. 16 VII 77 p. 5 (din fr. endodontie; DFMB)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
endodonțíe s. f., g.-d. art. endodonțíei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: endodonție
endodonție substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||