Definiția cu ID-ul 51050:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ENANTIOTROPÍE s. f. (Chim.) Proprietate a unor substanțe de a trece în două sisteme de cristalizare diferite, păstrând aceeași stare de agregare, în condiții fizice ce variază adecvat. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. énantiotropie, engl. enantiotropy.