O definiție pentru elucidant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

elucidánt adj. m., pl. elucidánți; f. sg. elucidántă, pl. elucidánte

Intrare: elucidant
elucidant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elucidant
  • elucidantul
  • elucidantu‑
  • elucidantă
  • elucidanta
plural
  • elucidanți
  • elucidanții
  • elucidante
  • elucidantele
genitiv-dativ singular
  • elucidant
  • elucidantului
  • elucidante
  • elucidantei
plural
  • elucidanți
  • elucidanților
  • elucidante
  • elucidantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)