ELIXIR, elixire, s. n. 1. Băutură cu proprietăți miraculoase pe care o căutau în evul mediu alchimiștii ; p. ext. (azi) băutură scumpă, aleasă. 2. (Farm.) Soluție alcoolică cu conținut variabil de zahăr și cu diverse esențe sau extracte de plante medicinale ; p. ext. medicament. – Fr. élixir.