* ELIPSĂ (pl. -se) sf. 1 📖 Figură de gramatică prin care se suprimă unul sau mai multe cuvinte dintr’o propoziție. ex. N’are să vie. – Atîta pagubă! În această din urmă expresiune, constatăm elipsa verbului să am, care se subînțelege; tot astfel în proverbele: dai, n’ai și n’ai carte, nai parte, constatăm cîte o elipsă, conj. dacă fiind subînțeleasă ¶ 2 📐 Curbă plană, închisă, descrisă de un punct care se mișcă astfel că suma distanțelor lui la două puncte fixe F, F' („focarele” elipsei) este constantă (🖼 1977, 1978): Traectoriile planetelor în jurul soarelui sunt elipse [fr. ellipse].