* ELEGIE sf. 1 La Greci și Latini, compoziția poetică a cărei caracteristică de căpetenie era alcătuirea ei din hexametri și pentametri ¶ 2 Astăzi: cîntec de jale, mic poem cu subiect trist sau duios: omul, înveselit sau jalnic la vînătoare, a simțit gustul de a cînta în elegii... vitejile și neajunsurile sale (ODOB.) [fr.].