5 definiții pentru elegic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
elegic, ~ă a, sm [At: ODOBESCU, S. I, 210 / Pl: ~ici, ~ice / E: elegie + -ic] (Înv) 1-3 Elegiac (1-3)
ELEGIC, -Ă, elegici, -e, adj. (Rar) Elegiac. Această elegică și grațioasă baladă. ODOBESCU, S. I 210.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELEGIC, -Ă elegici, -e, adj. (Rar) Elegiac. – Din elegie (după arheologie: arheologic).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ELEGIC, -Ă adj. (Rar) Elegiac. [Cf. germ. elegisch].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELEGIC, -Ă adj. elegiac. (< germ. elegisch)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: elegic
elegic adjectiv
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
elegic, elegicăadjectiv
- 1. Elegiac. DLRLC DNsinonime: elegiac
- Această elegică și grațioasă baladă. ODOBESCU, S. I 210. DLRLC
-
etimologie:
- elegie (după arheologie: arheologic). DLRM
- elegisch DN