electronituire s. f. (tehn.) Nituire cu ajutorul electricității ◊ „Printre cele mai recente [procedee] se află și electronituirea. Acest procedeu se aplică la îmbinarea tablelor normale sau profilate cu ajutorul punctelor sudate prin topire.” I.B. 7 VI 62 p. 1 (din electro- + nituire)