2 definiții pentru electrochimografie electrokimografie

ELECTROCHIMOGRAFÍE s. f. metodă de înregistrare fotoelectrică a pulsațiilor inimii și a variațiilor densității pulmonare, cu razele X. (< engl. electrokymography)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ELECTRO- „electricitate, electrizare”. ◊ gr. elektron „ambră galbenă, chihlimbar” > fr. électro-, engl. id., germ. elektro- > rom. electro-.~biogeneză (v. bio-, v. -geneză), s. f., producere de electricitate de către organismele vii; ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., studiul formării și al efectelor ei în organismele vii; ~bioscopie (v. bio-, v. -scopie), s. f., metodă medicală de stabilire, cu ajutorul curentului electric, a prezenței sau absenței vieții; ~bronhogramă (v. bronho-, v. -gramă), s. f., înregistrare a curenților de acțiune ai musculaturii netede bronhopulmonare; ~calorimetru (v. calori-, v. -metru1), s. n., calorimetru electric; ~cardiofonogramă (v. cardio-, v. fono-1, v. -gramă), s. f., fonocardiogramă*; ~cardiograf (v. cardio-, v. -graf), s. n., aparat pentru înregistrarea unei electrocardiograme; ~cardiografie (v. cardio-, v. -grafie), s. f., înregistrare grafică a contracțiilor mușchiului cardiac și a biocurenților lui; ~cardiogramă (v. cardio-, v. -gramă), s. f., înregistrare grafică a activității electrice a mușchiului cardiac; ~cardioscop (v. cardio-, v. -scop), s. n., aparat care permite proiectarea pe un ecran a traseului electrocardiogramei; ~cardioscopie (v. cardio-, v. -scopie), s. f., examinare pe un ecran a curbelor electrice ale inimii proiectate de electrocardioscop; ~cerebelografie (v. cerebelo-, v. -grafie), s. f., metodă de înregistrare grafică a biocurenților cerebelului; ~cerebelogramă (v. cerebelo-, v. -gramă), s. f., diagramă obținută prin electrocerebelografie; ~chimograf (~kimograf) (v. chimo-1, v. -graf), s. n., aparat utilizat în electrochimografie; ~chimografie (~kimografie) (v. chimo-1, v. -grafie), s. f., metodă de înregistrare fotoelectrică a pulsațiilor inimii, bazată pe utilizarea razelor X; ~chimogramă (~kimogramă) (v. chimo-1, v. -gramă), s. f., înregistrare grafică a conturului inimii și a vaselor mari în activitate, cu ajutorul electrochimografului; ~chirurgie (v. chir/o-, v. -urgie), s. f., chirurgie bazată pe utilizarea curenților electrici; ~cistomiografie (v. cisto-, v. mio-1, v. -grafie), s. f., înregistrare electrică a curenților de acțiune aparținînd mușchiului vezical; ~corticografie (v. cortico-, v. -grafie), s. f., tehnică de studiere a activității electrice a scoarței cerebrale, prin aplicarea unor electrozi pe suprafața creierului; ~corticogramă (v. cortico-, v. -gramă), s. f., diagramă obținută prin electrocorticografie; ~cromatografie (v. cromato-, v. -grafie), s. f., metodă de separare a unui amestec de substanțe sub acțiunea unui cîmp electric; ~cultură (v. -cultură), s. f., utilizare a curentului electric pentru dezvoltarea vegetalelor; ~dermatografie (v. dermato-, v. -grafie), s. f., metodă prin care se cercetează rezistență electrică a pielii; ~dermatometrie (v. dermato-, v. -metrie1), s. f., metodă de studiu și de determinare a conductivității electrice a pielii; ~dinamometru (v. dinamo-, v. -metru1), s. n., aparat care servește la măsurarea intensității curentului; ~encefalograf (v. encefalo-, v -graf), s. n., aparat utilizat în electroencefalografie; ~encefalografie (v. encefalo-, v. -grafie), s. f., tehnică de înregistrare grafică a activității bioelectrice a sistemului nervos central; ~encefalogramă (v. encefalo-, v. -gramă), s. f., reprezentare grafică a activității electrice a creierului, realizată cu ajutorul electroencefalografului; ~fil (v. -fil1), adj., (despre o particulă) care prezintă afinitate pentru electroni; ~filie (v. -filie1), s. f., puterea electrofilă a unei particule; ~fiziologie (v. fizio-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază manifestările biocurenților care însoțesc procesele fiziologice; ~fluoroscopie (v. fluoro-, v. -scopie), s. f., electrocardiografie fluoroscopică; ~fon (v. -fon), s. n., aparat pentru redarea prin mijloace electroacustice a sunetelor înregistrate pe un disc; ~for (v. -for), s. n., aparat cu care se demonstrează apariția electricității prin influență electrostatică; ~foreză (v. -foreză), s. f., 1. Deplasare spre electrozi a particulelor dintr-o soluție coloidală sub acțiunea cîmpului electric. 2. Migrație a particulelor coloidale aflate în suspensie în celula vie la catod, sub influența curentului electric; ~fotografie (v. foto-, v. -grafie), s. f., procedeu de obținere a fotografiilor, bazat pe efectul fotoelectric al lumini; ~fototerapie (v. foto-, v. -terapie), s. f., tip de fototerapie, realizată prin metode electrice; ~gastrograf (v. gastro-, v. -graf), s. n., instrument electronic pentru înregistrarea electrogastrografiei; ~gastrografie (v. gastro-, v. -grafie), s. f., înregistrare a fenomenelor electrice care se produc la nivelul stomacului în timpul activităților secretorii și motorii; ~gastrogramă (v. gastro-, v. -gramă), s. f., înregistrare grafică a fenomenelor electrice care însoțesc secreția și motilitatea gastrică; ~gen (v. -gen1), adj., care produce electricitate; ~graf (v. -graf), s. n., aparat cu ajutorul căruia se face analiza calitativă a metalelor și minereurilor; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu tipografic bazat pe corodarea electrolitică; ~gravimetrie (v. gravi-, v. -metrie1), s. f., metodă de analiză cantitativă care se bazează pe depunerea prin electroliză a metalului la catod și pe cîntărirea substanței depuse; ~hemostază (v. hemo-, v. -stază), s. f., obținere a hemostazei prin cauterizarea vasului care sîngerează cu cuterul electric; ~histerograf (v. histero-1, v. -graf), s. n., aparat care înregistrează curenții electrici emiși de contracțiile uterine; ~histerogramă (v. histero-1, v. -gramă), s. f., curbă obținută la electrohisterograf; sin. electrometrogramă; ~lit (v. -lit2), s. m., compus chimic care se poate disocia în ioni sub influența curentului electric; ~liză (v. -liză), s. f., descompunere a unei substanțe chimice în stare de soluție cu ajutorul curentului electric; ~mecanoterapie (v. mecano-, v. -terapie), s. f., aplicare combinată a electricității și a mecanoterapiei în tratamentul bolnavilor; ~mer (v. -mer), s. m., compus chimic care prezintă fenomenul electromeriei; ~merie (v. -merie), s. f., izomerie prezentată de doi compuși chimici care diferă doar prin distribuția electronilor; ~metalurgie (v. -metal/o, v. -urgie), s. f., ramură a metalurgiei care folosește procedeele electrolitice sau electrotermice; ~metrie (v. -metrie1), s. f., ansamblu de metode de analiză chimică cantitativă, pentru măsurarea diferențelor de potențial; ~metrogramă (v. metro-1, v. -gramă), s. f., electrohisterogramă*; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument electrostatic pentru măsurarea diferențelor de potențial electric; ~miograf (v. mio-1, v. -graf), s. n., aparat cu ajutorul căruia se face electromiografia; ~miografie (v. mio-1, v. -grafie), s. f., metodă de înregistrare electrică a contracțiilor mușchilor scheletici; ~miogramă (v. mio-1, v. -gramă), s. f., curbă reprezentînd curenții electrici generați de activitatea musculară; ~narcoză (v. -narcoză), s. f., anestezie generală profundă, produsă prin acțiunea curentului electric asupra creierului; ~nistagmografie (v. nistagmo-, v. -grafie), s. f., metodă de înregistrare a frecvenței și amplitudinii mișcărilor nistagmice; ~oculografie (v. oculo-, v. -grafie), s. f., metodă de înregistrare electrică a mișcărilor oculare prin utilizarea unor electrozi de contact; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., studiul efectelor patologice ale electricității industriale și atmosferice; ~pirexie (v. -pirexie), s. f., temperatură ridicată, realizată în organism cu ajutorul curenților electrici; ~plasmoliză (v. plasmo-, v. -liză), s. f., procedeu de degradare a protoplasmei celulare sub acțiunea unui curent electric, utilizat în vinificație și în industria zahărului; ~plastie (v. -plastie), s. f., reproducere în relief a unor obiecte prin depunerea electrolitică a unui strat de metal pe tiparul lor; ~pneumograf (v. pneumo-, v. -graf), s. n., pneumograf cu sistem de înregistrare electrică; ~radiolog (v. radio-, v. -log), s. m., specialist în electroradiologie; ~radiologie (v. radio-, v. -logie1), s. f., disciplină medicală cuprinzînd aplicațiile electricității și ale razelor în diagnosticarea și tratarea bolilor; ~reoforeză (v. reo-, v. -foreză), s. f., variantă a tehnicii de electroforeză pe hîrtie; ~scop (v. -scop), s. n., instrument cu care se determină prezența și nivelul electricității statice într-un corp; ~scopie (v. -scopie), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul electroscoapelor și al aplicațiilor lor; ~spectrografie (v. spectro-, v. -grafie), s. f., analiza formei complexe a unei electroencefalograme, prin izolarea și înregistrarea sistemului de unde constituent; ~stenoliză (v. steno-, v. -liză), s. f., depozitarea de ioni sau de particule coloidale pe pereții interiori ai unui tub capilar, sub acțiunea cîmpului electric; ~stetograf (v. steto-, v. -graf), s. n., aparat electric care amplifică și înregistrează zgomotele respiratorii și cardiace ale toracelui; ~tanasie (v. -tanasie), s. f., moarte provocată de curentul electric; sin. electrotraumatism, electrocutare; ~taxie (v. -taxie), s. f., mișcări de orientare, de apropiere sau de îndepărtare, provocate plantelor și animalelor de curentul electric; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament medical bazat pe acțiunea curenților electrici asupra organismului; ~termie (v. -termie), s. f., știință care utilizează energia electromagnetică pentru obținerea căldurii necesare unor operații tehnologice; ~termoterapie (v. termo-, v. -terapie), s. f., procedeu tipografic de reproducere a gravurilor cu ajutorul electrolizei; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare a țesuturilor organice cu ajutorul curenților electrici; ~tonic (v. -tonic), adj., referitor la modificările excitabilității unui țesut viu, produse de curentul electric care trece prin acesta.

În original, încadrare greșită la electrohisterograf s. m. - Ladislau Strifler
Intrare: electrochimografie
electrochimografie
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular electrochimografie electrochimografia
plural electrochimografii electrochimografiile
genitiv-dativ singular electrochimografii electrochimografiei
plural electrochimografii electrochimografiilor
vocativ singular
plural
electrokimografie
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular electrokimografie electrokimografia
plural electrokimografii electrokimografiile
genitiv-dativ singular electrokimografii electrokimografiei
plural electrokimografii electrokimografiilor
vocativ singular
plural