Definiția cu ID-ul 1347660:

Arhaisme și regionalisme

eieptáre, eieptări, s.f. (arh.) Taxă pentru plata dascălului; arunc: „Salariul dascălului era suportat din eieptare pe popor” (Câmpeanu, 2016); „Pentru restituirea împrumutului, s-a luat hotărârea de a se face o eieptare de 2 coroane pe fiecare familie în parte” (Idem, p. 56). – Et. nec.