Eftimie Dacă numele pers. gr. Euthýmios, căruia îi corespunde rom. Eftímie, este o formație mai nouă și nu apare în izvoarele mai vechi, Eúthymos și fem. Euthymía erau folosite și în epoca clasică (persoane care purtau aceste nume apar la Strabon, Pausanias, în Lexiconul lui Suidas etc.; într-o perioadă foarte veche, așa cum aflăm de la Pindar, Euthymia era chiar personificată ca divinitate). Cunoscut și în limba română actuală prin neologismul eutimie „liniște sufletească” gr. euthymia este la origine un compus din eu- „bine” (obișnuite la greci, multe dintre antroponimele cu Eu- sînt cunoscute și la noi: Evantia, Evdochia, → Eugen, Eustațiu, Eustatie) și thýmos „fire, temperament, spirit”. Folosit frecvent în perioada creștină datorită semnificației sale și răspîndit apoi ca nume calendaristic la ortodocși (mai cunoscut este cultul unui Eftimie cel Mare), Euthýmios este preluat de slavi sub forma Evtymiji sau Evfimii, care se explică prin modificările produse în greacă încă din primele secole ale erei noastre (diftongul eu- devenise ev- sau ef-). Grupul -uth-, pronunțat -fth- (sunetul -th- are o pronunție asemănătoare cu cea din engleză) a devenit în limbile slave -ff- sau vt-, astfel explicîndu-se actualele forme din rusă, ucraineană (în pomelnicul din 1484, de la Horodiște este atestată Ievfimiia), bulgară, sîrbo-croată. De la popoarele slave vecine numele ajunge și la noi, documentele muntene menționîndu-l încă din 1478 (un egumen al mănăstirii Snagov, Evtimie). Marele număr de variante în care apare numele în documentele de după 1500 sau chiar în onomastica actuală se explică fie prin influențele străine (în primul rînd limbile slave vecine, apoi neogreaca), fie prin modificările suferite pe teren românesc. Iată doar o parte din aceste forme: Ethimie, Ithimie, Eftimie, Eftemia, Efta, Eftinca, Iftimie, Aftemie, Estimia, Teni, Tenie etc. (ca nume de familie: Eftimescu, Eftimiu, Eftenoiu etc.). Mult mai rare astăzi decît în secolele trecute, Eftimie și Eftimia apar și sub formele culte Eutimie, Eutimia. ☐ Magh. Eutimia, bg. Evtimii, Evtimia, ucr. Iefim, Iefimia etc.