O definiție pentru echilibrant

Ortografice DOOM

echilibrant adj. m., pl. echilibranți; f. sg. echilibrantă, pl. echilibrante

Intrare: echilibrant
echilibrant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • echilibrant
  • echilibrantul
  • echilibrantu‑
  • echilibrantă
  • echilibranta
plural
  • echilibranți
  • echilibranții
  • echilibrante
  • echilibrantele
genitiv-dativ singular
  • echilibrant
  • echilibrantului
  • echilibrante
  • echilibrantei
plural
  • echilibranți
  • echilibranților
  • echilibrante
  • echilibrantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)