e 1. Numele celui de al cincilea sunet al gamei* în nomenclatura alfabetică [v. notă (1)], provenită de la latini prin intermediul teoreticienilor din ev. med. În teoriile muzicale anglo-germ. actuale, e. este echivalentul lui mi*. Popoarele romanice au înlocuit în solmizație* literele prin silabe (e = mi). 2. Unii teoreticieni germ. de la începutul sec. 19 desemnează prin literele majuscule (respectiv minuscule) acordurile* majore* și minore*, obicei extins apoi și la desemnarea tonalităților (2). (ex. E = trison major pe mi sau tonalitatea mi major; e = trison minor pe mi sau tonalitatea mi minor). 3. În sistemul modurilor (I, 3) greg., e este finală, pentru modurile 3 și 4 (frigian și hipofrigian). V. cifraj.