DÎRMON (pl. -moane), DÎRMOIU (-moaie) sn. Ciur cu găuri mari, pentru cernutul semințelor; Ⓕ: trecut prin ciur și prin dîrmon, cu multă experiență, pățit, trecut prin multe întîmplări și neajunsuri: un boier bătrîn, trecut prin ciur și prin dîrmon, d’ăia care auzise, văzuse, pățise multe (ISP.) [ngr. δρομονι].