Definiția cu ID-ul 1245148:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DVORI vb. (MoTd., ȚR) A face slujba de curtean. A: Păharnicul al doiele ... dvorește la masă. URECHE. Vel camaraș ... vin de stau lîngă domn ...și zvorind stau pînă ce se isprăvește liturghia. GHEORGACHI; cf. DOSOFTEI, VS. B: Înțelegînd de la cei ce dvoriia cum că iaste din Iraclia. MINEIUL (1776); cf. VARLAAM-IOASAF; MĂRGĂRITARE (1691). ♦ A aștepta (slujind) la curtea unui domn sau a unei biserici. A: Un olog și o mută dvorind la besearica schitului cu alți mulți pentru isțeleania. DOSOFTEI, VS. Șidea la masă și vide niscaiva oameni saraci dvorind prin ogradă. NECULCE. B: Domniia împreună cu fiii lui, cu muierile ceale ce dvoriia lîngă ușăle cortului. BIBLIA (1688). ♦ (Mold.,ȚR, Trans. SE) A sluji. A: Roabile toate svorie la masă înainte noastră. H 17792, 81r; cf. DOSOFTEI, VS. B: Oarecare om ... dvoria la așternutul lui Alexandru ... din cei mai de casă slugi. MINEIUL (1776). C: cf. S, 89v, 90r. ♦ (ȚR) A oficia o slujbă religioasă. Să slujiți slujbele cortului Domnului si să zvoriți înaintea adunării Domnului. BIBLIA (1688). Variante: zvori (BIBLIA 1688); S, 90r; GHEORGACHI; H 17792, 81r. Etimologie: sl. dvoriti. Vezi și dvorba, dvorbitor, dvoreală, dvorean, dvorelnic, tvorebnic, zvoritor. Cf. p o s l u ș i.