durlac sm [At: DR. IV, 812 / Pl: ~aci / E: durlă + -ac] (Reg) 1 Copil mai măricel. 2 Băiețandru (de 13-14 ani).

❍ DURLĂ sf., DURLAN, DURLAC sm. Mold. Olten. Băiețel; băiețandru; flăcău: ce faci, măi durlă? (RV.-CRG.); De ce, Doamne, nu muream, Cînd eram tînăr durlan? (PAMF.).