DUR²! interj. Întrebuințată în expresiunile ~ în sus, ~ în jos sau ~ la deal, ~ la vale sau ~ încoace, ~ încolo, spre a arăta o mișcare continuă încoace și încolo, un schimb de vorbe în care unul spune una, altul alta: a intrat la tocmeală cu un jidan, și, ~ în jos, ~ în jos, a căpătat... o pălărie de paie (VLAH.); în sfîrșit ~ la deal, ~ la vale, unul mai dă, altul mai lasă, și Prepeleac mărită capra (CRG.); se întrebuințează și formele dura la deal, dura la vale sau dura-vura, durai-vurai: în sfîrșit, durai-vurai, sara vine și... Harap-Alb se pune de strajă chiar la ușa ei (CRG.).