DULAMĂ (pl. -ămi) sf. 👕 1 ‡ Veche haină boierească de origine poloneză: peste dulama poloneză de catifea stacojie, avea cabanița turcească (NEGR.); feciorii de boierinași purtau... dulămi de catifea, cu nasturi de argint (ISP.) ¶ 2 ‡ Haină lungă pe care o purtau în vechime neguțătorii, preoții și lăutarii: intră în casă și Kir Costea cu cîte o ~ veche de postav putred (FIL.) ¶ 3 Olten. Suman de dimie albă, lung pînă la călcâie, purtat de țărani ¶ 4 = CONTĂȘ 2: Chira, într’o ~ cu hîrșii de vulpe, se repede înspre Cornul Caprei (DLVR.) [tc. srb. dolamá].