DRUȚĂ, Ion (n. 1928, Horodiștea, Soroca), scriitor român. M. de onoare al Acad. (1990). Nuvele („Dor de oameni”, „Ultima lună de toamnă”) și romane („Povara bunătății noastre”, „Clopotnița”, „Biserica Albă”) în care creează, cu mijloacele prozei poetice, imaginea morală și spirituală a satului tradițional moldovean. Piese de teatru („Casa cea mare”), eseuri („Lumea lui Cehov”, „Eminescu, poet național”).