droángă, drongi, (drongă), s.f. (reg.) Clopot din tablă (pentru oi sau vite). ■ (onom.) Droangă, poreclă în Bârsana, Valea Stejarului și Dumbrăvița; Dronga, poreclă dată unui grup de familii din Hoteni. – Probabil formă onomatopeică (MDA), referitor la zgomotul produs; sau de la droagă „căruță hodorogită”.