DRIBLA vb. I. intr. a conduce mingea cu abilitate, executând lovituri scurte cu piciorul (la fotbal), cu mâna (la handbal, baschet), sau cu crosa (la hochei), cu mișcări înșelătoare, pentru a putea evita adversarul. II. tr. a-și înșela, a-și depăși adversarul. ◊ (p. ext.; fam.) a păcăli, a-și înșela (< fr. dribbler, engl. dribble)