5 definiții pentru dracunculus

TARHÓN s. m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina dreaptă și ramificată, cu flori alburii, cu frunze lanceolate aromate întrebuințate drept condiment (Artemisia dracunculus). – Din tc. tarhun.

TARHÓN s. m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina dreaptă și ramificată, cu flori alburii, cu frunze aromate întrebuințate drept condiment (Artemisia dracunculus).Tc. tarhun.

TARHÓN s. (BOT.; Artemisia dracunculus) (reg.) sagna-calului.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DRACUNCULUS Adans., DRACUNCULUS, fam. Araceae. Gen originar din regiunile mediteraneene, două specii, erbacee, perene, cu rizom tuberculos. Frunze lung- pețiolate. Flori cu peduncul scurt, spadice erect, prelungit, cuneiform, mai tîrziu spongios, spată persistentă cu cilindrul erect, rulat și întins, ovat-lanceolată, vîrful îndoit în exterior. Florile feminine cu ovarul lunguieț, stil cuneiform și stigmat sferic.

Dracunculus vulgaris Schott (syn. Arum dracunculus L.). Specie cu spată în formă de cornet, cca 28 cm lungime, la bază umflată, roșie-purpur, spadice negru mai lung decît spata, la bază poartă florile care emană un miros neplăcut. Frunze cu pețioli viguroși, marmorați, cca 1 mm lungime, penate, cu 15 segmente. Rizomi tuberizați, plați, cca 8 om lățime. Tulpină (80 cm înălțime) pătată. Înflorește vara. Nu prea rezistă afară, în zonele reci.

Intrare: dracunculus
dracunculus