3 definiții pentru domnime


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

domníme sfs [At: LB / E: domn + -ime] (Trs) 1 Domnii. 2 Clasa boierilor.

DOMNÍME s. f. (Cu sens colectiv) Domni (5), număr mare de domni, totalitatea domnilor. Vara se plimbă pe-acolo domnimea, fug unii după alții și fac cîte de toate; e rîs și e larmă de chiuie hotarul. DAN, U. 291.

DOMNÍME s. f. Număr mare de domni (5); totalitatea domnilor. – Din domn + suf. -ime.

Intrare: domnime
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • domnime
  • domnimea
plural
genitiv-dativ singular
  • domnimi
  • domnimii
plural
vocativ singular
plural

domnime

  • 1. (cu sens) colectiv Domni, număr mare de domni, totalitatea domnilor.
    exemple
    • Vara se plimbă pe-acolo domnimea, fug unii după alții și fac cîte de toate; e rîs și e larmă de chiuie hotarul. DAN, U. 291.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • domn + sufix -ime.
    surse: DLRM