DOINĂ (pl. -ne) sf. ✒️ Poezie lirică populară, cîntec de dragoste, de jale sau de dor, care începe mai adesea cu „frunză verde”: dulcea și fermecătoarea ~, în a cărei largă mlădiere pare că freamătă toți codrii și plîng toate izvoarele țării (VLAH.); doina este cea mai vie expresie a sufletului românesc (ALECS.); lasă-mă să-mi jelesc zilele și să mai zic odată o ~ de jale (SB.).