dohotar, dohotari, s.m. – (reg.) Vânzător de păcură. ♦ (onom.) Dohotar, nume de familie frecvent în zona Petrova (248 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007, cf. DFN). – Din dohot „păcură extrasă în vechime din coajă de copac” + suf. -ar (DLRM, MDA; v. și Constantinescu, 1963: 262; Iordan, 1983).