2 definiții pentru dodecameron
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DODECAMERON s.n. (Lit.) Interval, perioadă de douăsprezece zile. ♦ Operă ale cărei părți sunt grupate în douăsprezece „zile”. [Pl. -oane, -onuri. / < it. dodecameron, cf. gr. dodeka – douăsprezece, hemera – zi].
DODECAMERON s. n. interval, perioadă de douăsprezece zile. ◊ operă ale cărei părți sunt grupate în douăsprezece „zile”. (< it. dodecameron)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: dodecameron
dodecameron1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dodecameron2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dodecameron, dodecameroane / dodecameron, dodecameronurisubstantiv neutru
- 1. Interval, perioadă de douăsprezece zile. DN
- 1.1. Operă ale cărei părți sunt grupate în douăsprezece „zile”. DN
-
etimologie:
- dodecameron DN