2 definiții pentru documator

documatór s. n., pl. documatoáre

DOCUMATÓR s. n. aparat plan de microfilmare a documentelor de arhivă. ◊ (cinem.) instalație gen trucă verticală servind pentru reproducerea în format fotografic sau cinematografic a diapozitivelor sau a machetelor desenate ori pictate, de diverse dimensiuni. (< germ. Dokumator)

Intrare: documator
documator substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular documator documatorul
plural documatoare documatoarele
genitiv-dativ singular documator documatorului
plural documatoare documatoarelor
vocativ singular
plural