Definiția cu ID-ul 1370677:
Explicative DEX
DOBITOC (pl. -oace) sn. 1 Animal (în spec. domestic), vită ¶ 2 Ⓕ (și sm.) Om prost, tîmpit: din ce în ce dau peste ~i, zise drumețul în sine (CRG.) [vsl. dobytŭkŭ „avere”; comp. bg. dobităkŭ „animal”'].
Exemple de pronunție a termenului „dobitoc” (33 clipuri)
Clipul 1 / 33