2 definiții pentru disruptor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISRUPTOR s. n. aparat care produce disrupție. (< fr. disrupteur)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
disruptor s. n., pl. disruptoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: disruptor
disruptor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
disruptor, disruptoaresubstantiv neutru
- 1. Aparat care produce disrupție. MDN '00
etimologie:
- disrupteur MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.