2 definiții pentru disruptor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISRUPTÓR s. n. aparat care produce disrupție. (< fr. disrupteur)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

disruptór s. n., pl. disruptoáre

Intrare: disruptor
disruptor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disruptor
  • disruptorul
  • disruptoru‑
plural
  • disruptoare
  • disruptoarele
genitiv-dativ singular
  • disruptor
  • disruptorului
plural
  • disruptoare
  • disruptoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)