2 definiții pentru disputant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

disputánt, ~ă smf, a [At: BARIȚIU, P. 1 II, 83 / Pl: ~nți, ~e / E: lat disputans] (Îvr) 1-4 (Persoană) care ia parte la o dispută (1-2).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

disputánt adj. m., pl. disputánți; f. sg. disputántă, pl. disputánte

Intrare: disputant
disputant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disputant
  • disputantul
  • disputantu‑
  • disputantă
  • disputanta
plural
  • disputanți
  • disputanții
  • disputante
  • disputantele
genitiv-dativ singular
  • disputant
  • disputantului
  • disputante
  • disputantei
plural
  • disputanți
  • disputanților
  • disputante
  • disputantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)