Definiția cu ID-ul 460965:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISONANȚĂ s. f. 1. (muz.) asociere de sunete care impresionează neplăcut auzul. ◊ întâlnire neplăcută auzului între silabe sau cuvinte; cacofonie. 2. (p. ext.) lipsă de armonie, dezacord, stridență. (< fr. dissonance, lat. dissonantia)