O definiție pentru disepiment


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

disepimént s. n., pl. disepiménte

Intrare: disepiment
disepiment substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disepiment
  • disepimentul
  • disepimentu‑
plural
  • disepimente
  • disepimentele
genitiv-dativ singular
  • disepiment
  • disepimentului
plural
  • disepimente
  • disepimentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)