3 definiții pentru disecee


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

disecée sf [At: DN3 / P: ~ce-e / Pl: ~ / E: fr dysécée] (Frm; rar) Surzenie accidentală totală sau parțială.

DISECÉE s.f. Surzenie accidentală totală sau parțială. [Pron. -ce-e, pl. invar. / < fr. dysécée, cf. gr. dys – dificil].

DISECÉE s. f. surzenie accidentală. (< fr. dysécée)

Intrare: disecee
substantiv feminin (F142)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disecee
  • diseceea
plural
  • disecee
  • diseceele
genitiv-dativ singular
  • disecee
  • diseceei
plural
  • disecee
  • diseceelor
vocativ singular
plural