3 definiții pentru disecee
Explicative DEX
disecee sf [At: DN3 / P: ~ce-e / Pl: ~ / E: fr dysécée] (Frm; rar) Surzenie accidentală totală sau parțială.
DISECEE s.f. Surzenie accidentală totală sau parțială. [Pron. -ce-e, pl. invar. / < fr. dysécée, cf. gr. dys – dificil].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISECEE s. f. surzenie accidentală. (< fr. dysécée)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: disecee
disecee substantiv feminin
| substantiv feminin (F142) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
disecee, diseceesubstantiv feminin
- 1. Surzenie accidentală totală sau parțială. DN
etimologie:
- dysécée DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.