Definiția cu ID-ul 444598:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

discórdie (discórdii), s. f. – Neînțelegere; ceartă; vrajbă. Lat. discordia (sec. XIX). – Der. discorda, vb., din fr. discorder; discordant, adj., din fr.; discordanță, s. f., din fr. discordance. Cf. dezacorda, vb.; dezacord, s. n., din fr.