disconfort s. n. Stare lipsită de confort, neplăcere ◊ „Răspunsul rapperului nu a întârziat să vină: el i-a cerut surorii lui Michael Jackson să facă dragoste cu el, pe viu, în fața camerelor de luat vederi, drept condiție prealabilă în schimbul disconfortului unui test SIDA.” Ev.z. 7 XII 93 p. 8 (cf. engl. discomfort; Th. Hristea în R.lit. 18/78 p. 19; DEX, DN3)