disc-jokey s. m. (muz.; americanism) Prezentator de muzică, de obicei într-o discotecă ◊ „[...] în incinta ștrandului studențesc Tei și-a început activitatea o altă discotecă, susținută – muzical, bineînțeles – de către disc-jokey-ul B.L.” I.B. 4 VI 77 p. 5. ◊ „«Rugăciune pentru un disc-jokey» de Dumitru Radu Popescu.” R.lit. 23 XI 78 p. 17. ◊ „La ASE – ofertă tentantă: agenție de turism angajează disk jokey.” R.l. 13 IV 93 p. 7; v. și Săpt. 19 IX 75 p. 7 [pron. disc-giochei] (din engl. americ. disk-jokey, răspândit din 194045; DMN 1965; D. Am.; DEX-S)