Definiția cu ID-ul 444540:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dimíe (dimíi), s. f. – Țesătură groasă de lînă albă. – Mr. dhimit, „barhet”. Tc. dimi „barhet” (Meyer, Türk. St., I, 54; Șeineanu, II, 157; Lokotsch 521; Pascu, II, 34); cf. bg. dimiĭa, sb. dimije, alb. dimi „pantalon turcesc”. Tiktin crede că termenul tc. provine din fr. demicoton „percal”, care a dat și tc. demikoton, rom. (di)micaton, s. n. (înv., pînză de bumbac de căptușit, percal). Este cuvînt identic cu dimii, s. f. (Olt., pantalon turcesc de lînă albă).