* DIHOR sm. 1 Animal mamifer, care seamănă cu jderul, și care se vînează pentru blana lui; e de culoare cenușie-cafenie pe spinare, iar pieptul e alb (Martes foina) (🖼 1819): vînătorul zări printre ierburi și pietroaie căpățâna lungăreață a unui ~ (ODOB.) ¶ 2 ~ de cîmp, ~ puturos, animal din aceeași familie, cu blana cafenie, care răspîndește un miros foarte neplăcut (Mustela putorius) (🖼 1820) [vsl. * d y h o r ū > slov. dihur, rus. thoru, etc.].