6 definiții pentru dignitate

DIGNITÁTE s. f. (Învechit) Demnitate. Persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate. CARAGIALE, O. II 272.

DIGNITÁTE s. f. (Înv.) Demnitate. – Lat. lit. dignitas, -atis.

DIGNITÁTE s.f. (Rar) Demnitate. [Cf. fr. dignité, lat. dignitas].

DIGNITÁTE s. f. demnitate. (< fr. dignité, lat. dignitas)

* dignitár, -táte V. demn-.

Intrare: dignitate
dignitate
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dignitate dignitatea
plural
genitiv-dativ singular dignități dignității
plural
vocativ singular
plural