3 definiții pentru dibă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
díbă f., pl. e și ĭ (vsl. dyba, rut. dibi, a.î. V. dubă). Butuc, tumurug, obezĭ, falangă, aparat de lemn de ținut un vinovat prins de gît, de mînĭ orĭ picĭoare. – Și deabă și debă, pl. debĭ (rev. I. Cgr. 6, 353 și 354, și CL. 1924, 197).
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
DÍBĂ s. v. butuc, obadă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dibă s. v. BUTUC. OBADĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: dibă
dibă substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||