23 de definiții pentru dianthus (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

GAROFÍȚĂ, garofițe, s. f. 1. Diminutiv al lui garoafă. 2. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și flori purpurii; garoafă de câmp (Dianthus carthusianorum). 3. Plantă erbacee ornamentală cu tulpina ramificată, cu flori mari, roșii, albe sau pestrițe (Dianthus chinensis). 4. (în sintagmele) Garofiță de munte = plantă erbacee cu flori mari, purpurii (Dianthus compactus). Garofița Pietrei Craiului = plantă erbacee a cărei tulpină de 10-20 cm poartă o singură floare purpurie brăzdată radial de dungi mai închise (Dianthus callizorus).Garoafă + suf. -iță.

cuișoáre (condiment) s. n. pl.

garofíță s. f., g.-d. art. garofíței; pl. garofíțe

CUIȘOÁRE s. pl. (BOT.; Dianthus chinensis) (reg.) scaunul-lui-Dumnezeu.

CUIȘOÁRE s. pl. v. cuișoriță, garoafă, garoafă de câmp, garoafă sălbatică, garofiță.

GAROFÍȚĂ s. (BOT.) 1. (Dianthus carthusianorum) garoafă de câmp, garoafă sălbatică, (reg.) cuișoare (pl.), (Transilv.) scânteie. 2. v. garoafă de munte. 3. (Dianthus spiculifolius) (reg.) barba-ungurului. 4. garofiță de grădină (Dianthus barbatus) = garoafă.

GAROFÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la garoafă) Plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori de culoare purpurie; garoafă de câmp; garoafă sălbatică. /garoafă + suf. ~iță


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DIANTHUS L., GAROAFE, fam. Caryopfhyllaceae. Gen originar din Europa, nordul Africii, Asia orientală, cca 270 specii, erbacee, sub formă de tufe, cu un sistem radicular, de obicei, adînc. Frunziș bogat, glauscent. Floare cu caliciul aproape candrie, cu numeroase nervuri. Sînt cultivate în cîmp și seră pentru flori tăiate, decorarea parcurilor și grădinilor, grădini alpine și stîncării și mai puțin ca plante la ghivece. După durata culturii, diferitele specii de garoafe sînt anuale, bienale sau multianuale (vivace sau perene).

CUIȘOARE s.n. pl. Mugurii floriferi ai unui arbust exotic (Caryophyllus aromaticus), întrebuințați drept condiment.

D. barbatus L., « Garofițe de grădină ». Specie originară din sudul Europei, specie bienală, poate fi și perenă dacă iarna o ferim de îngheț. înflorește vara. Flori mici, numeroase (corolă cu 5 petale bine întinse și fin-dințate pe margini), simple sau duble, cu colorit variat, purpurii, albe, roz, roșii, violete, punctate, panașate, striate, cu pete circulare mai deschise la bază, în corimbe. Fiecare buchet are la bază, în lunile iun.- iul., în jurul caliciului, bractee verzi, lungi, liniar-lanceolate, ascuțite și recurbate. Tulpină tufoasă, ramificată, glabră, cca 40 cm înălțime. Frunze mari, verzi, lanceolate, recurbate, cele de la bază cu pețiol.

D. carthusianorum L., « Garofițe ». Plantă perenă. Originară din sudul și centrul Europei, Asia Mică. Înflorește vara-toamna. Flori (caliciul cu scvamele brune, glabre, cele externe mai înguste și ceva mai scurte decît cele interne) purpurii, dispuse cca 6 în capitule. Frunze tulpinale mai late decît cele radicale, liniare, cu vaginele de cîteva ori mai lungi decît lățimea frunzei. Plantă erbacee, tulpină nepăroasă, 15-30 cm înălțime.

D. caryophillus L. Plantă bienală sau perenă, Originară din regiunea Mării Mediterane. Înflorește vara. Flori simple sau duble, cu miros plăcut, cuprinzînd toată gama de culori în afară de albastru: roșu, roz, ciclam, alb, galben etc., scvamele caliciului Cuprind 1/4-1/5 din lungimea lui, corolă cu petalele crestate sau întregi. Plantă (30- 60 cm înălțime) erbacee, glaucă. Frunze liniare (2-5 mm lățime), canaliculate, opuse, glabre cu marginea întreagă. Din încrucișarea lui D. caryophyllus cu D. chinensis a luat naștere majoritatea garoafelor de seră așa-zise garoafe americane, cele mai importante din punct de vedere al valorii florii și răspîndirii culturii (Pl. 29, fig. 166).

D. chinensis L. (syn. D. sinensis Link), « Garofițe ». Specie originară din China, plantă anuală, bienală, perenă, noi o cultivăm ca anuală. Înflorește primăvara-toamna. Flori (scvamele caliciului liniar-lanceolate, țepoase, aproximativ la fel de lungi ca tubul caliciului, petale puțin păroase, dințate) numeroase, simple sau duble, roz, roșii, albe, catifelate, punctate, striate, deseori cu desene, dispuse solitar, la vîrful ramurilor. Frunze lanceolate, verzi sau glauce. Specie glabră, bogat ramificată de la bază, viguroasă și noduroasă, pînă la 40 cm înălțime. La început ramurile sînt orizontale, apoi devin erecte, îmbrăcate cu frunze pînă la partea superioară.

D. compactus Kit. « Garoafe sau Garofițe de munte ». Specie perenă originară din regiunea montană. înflorește vara. Flori (caliciul are scvamele erbacee, ovate, păroase, lung-aristate) mari, purpurii, dispuse în vîrful tulpinii. Bractee foliacee, ovate. Frunze reticulat-nervate (5-7 nervuri) lat-lanceolate; cu marginile păroase. Plantă erbacee, glabră.

D. deltoides L. Specie perenă sub formă de tufă originară din Europa. Înflorește vara-toamna. Tulpină cca 15-25 cm înălțime. Flori (petale adînc-sectate cu o pată purpurie asemănătoare literei delta) albe, purpur-roz sau ciclamen, cca 1,5 cm diametru. Frunze (cca 2-3 mm lățime) liniar-lanceolate, verzi, formînd un covor lax (Pl. 29; fig. 167).

D. gratianapolitanus Vill. (syn. D. caesius Smith). Specie perenă, originară din muriții Alpi. Înflorește primăvara-vara. Flori (corolă cu petale rotund cuneiforme neegal dințate) purpurii, mirositoare, cu diametru de 1,8 cm. Plantă gazonantă, cca 30 cm înălțime, verde-palid-albăstruie, cu„ ramificații terminate cu 1-2 flori. Frunze liniar-ascuțite, verzi-albăstrui.

D. neglectus Loisel. (syn. D. alpinus All.). Specie perenă. Originară din munții Apenini și Alpi. Înflorește vara. Flori (petale galbene pe partea inferioară) roz-strălucitor, albe, roșii, simple sau învoalte, mirositoare, ușor franjurate. Frunze dense, de culoare cenușie. Tulpinile înalte de 10 cm formează mase compacte.

D. petraeus Waldst. et Kit., (syn. D. spiculifolius Schur., D. hungaricus Griseb.), « Barba ungurului, Garofiță ». Specie perenă, originară din munții Carpați. Înflorește vara. Flori (lamina celor 5 petale ale corolei este fimbriată pînă la 1/3, scvamele caliciului ovat-eliptice, scurt-aristate) albe, roz, roșii, plăcut mirositoare, dispuse terminal. Fructe, capsule galbene. Plantă erbacee cu numeroase tulpini patrunghiulare, netede, îndesuit-tufoase, rar multiflore. Frunze verzi, 1 mm lățime, liniar-subulate cu 3 nervuri, pe margini cu peri scurți și rigizi.

D. plumarius L. Specie perenă originară din Europa. Înflorește vara. Flori (petale cu margini întregi) numeroase, simple sau duble, foarte parfumate, de culori puțin variate, nuanțate cu vișiniu, cărămiziu sau brun, rar unicolore, la mijloc cu un ochi sau marginea limbului prevăzută cu o coroană frumoasă, de culoare închisă. Are numeroase varietăți cu flori mijlocii, mari și mici, divers colorate. Frunze verzi-albăstrui, liniar-lanceolate, ascuțite. Tufă cca 35 cm înălțime.

D. seguieri Vill. Specie perenă. Originară din Europa și Asia Centrală. Înflorește vara. Flori roz-închis, la bază cu o coroană punctată, purpur-roșie. Frunze (3-5 nervuri) îngust-lanceolate, verzi-cenușii. Plantă cca 50 cm înălțime.

Intrare: dianthus
dianthus