2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIALECTIZÁ vb. tr. a face să evolueze ceva prin opoziții și depășiri ale acestor opoziții. (< fr. dialectiser)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dialectizáre s. f. (sil. di-a-), g.-d. art. dialectizării

dialectizá vb. (sil. di-a-), ind. prez. 3 sg. dialectizeáză

Intrare: dialectizare
dialectizare infinitiv lung
  • silabație: di-a- info
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dialectizare
  • dialectizarea
plural
  • dialectizări
  • dialectizările
genitiv-dativ singular
  • dialectizări
  • dialectizării
plural
  • dialectizări
  • dialectizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dialectiza
  • silabație: di-a- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dialectiza
  • dialectizare
  • dialectizat
  • dialectizatu‑
  • dialectizând
  • dialectizându‑
singular plural
  • dialectizea
  • dialectizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dialectizez
(să)
  • dialectizez
  • dialectizam
  • dialectizai
  • dialectizasem
a II-a (tu)
  • dialectizezi
(să)
  • dialectizezi
  • dialectizai
  • dialectizași
  • dialectizaseși
a III-a (el, ea)
  • dialectizea
(să)
  • dialectizeze
  • dialectiza
  • dialectiză
  • dialectizase
plural I (noi)
  • dialectizăm
(să)
  • dialectizăm
  • dialectizam
  • dialectizarăm
  • dialectizaserăm
  • dialectizasem
a II-a (voi)
  • dialectizați
(să)
  • dialectizați
  • dialectizați
  • dialectizarăți
  • dialectizaserăți
  • dialectizaseți
a III-a (ei, ele)
  • dialectizea
(să)
  • dialectizeze
  • dialectizau
  • dialectiza
  • dialectizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)