Definiția cu ID-ul 331723:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEȘTEPTĂCIUNE ~i f. 1) Facultatea de a înțelege ușor și profund fenomenele, lucrurile; agerime a minții; inteligență. 2) Faptă sau vorbă de om deștept. [Art. deșteptăciunea; G.-D. deșteptăciunii; Sil. -ciu-ne] /deștept + suf. ~ăciune