DEȘTEPTA (-ept) I. vb. tr. 1 A scula, a trezi din somn: m’a desteptat în zori de zi ¶ 2 Ⓕ A deschide mintea, a face deștept: călătoriile deșteaptă pe om ¶ 3 Ⓕ A provoca, a ațîța, a trezi în minte, în suflet. II. vb. refl. 1 A nu mai dormi, a se scula din somn, a se trezi: Tare-aș vrea s’adorm odată și să nu mă mai deștept (VLAH.); Deșteaptă-te, Române, din somnul cel de moarte ¶ 2 Ⓕ A se trezi, în minte, în suflet: alte plăceri mi se deșteptau în suflet (CRG.) [lat. de-excĭtare].