dezridica vt [At: AR (1829), 237 ⅟46 / V: ~răd~, dizrăd~ (S și: disrăd~) / Pzi: dezridic / E: dez- + ridica] (Înv) 1 A suprima o hotărâre. 2 A face să înceteze o stare de fapt. 3 (Reg; c.i. un văl) A ridica de pe față pentru a putea privi. 4 (Înv) A destitui.

dezrădica v vz dezridica

dizrădica v vz dezridica

dizridica v vz dezridica