2 definiții pentru dezordona

dezordona vt [At: HELIADE, O. II, 54 / Pzi: ~néz / E: dezordine] A provoca dezordine (1).

Intrare: dezordona
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezordona
  • dezordonare
  • dezordonat
  • dezordonând
singular plural
  • dezordonea
  • dezordonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezordonez
(să)
  • dezordonez
  • dezordonam
  • dezordonai
  • dezordonasem
a II-a (tu)
  • dezordonezi
(să)
  • dezordonezi
  • dezordonai
  • dezordonași
  • dezordonaseși
a III-a (el, ea)
  • dezordonea
(să)
  • dezordoneze
  • dezordona
  • dezordonă
  • dezordonase
plural I (noi)
  • dezordonăm
(să)
  • dezordonăm
  • dezordonam
  • dezordonarăm
  • dezordonaserăm
  • dezordonasem
a II-a (voi)
  • dezordonați
(să)
  • dezordonați
  • dezordonați
  • dezordonarăți
  • dezordonaserăți
  • dezordonaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezordonea
(să)
  • dezordoneze
  • dezordonau
  • dezordona
  • dezordonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)