2 definiții pentru deznădăjduitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

deznădăjduitor, ~oare a [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) desnădej~ / S și: desn~ / Pl: ~i, ~oare / E: deznădăjdui + -tor] Care inspiră, provoacă deznădejde (1).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deznădăjduitór adj. m., pl. deznădăjduitóri; f. sg. și pl. deznădăjduitoáre

Intrare: deznădăjduitor
deznădăjduitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deznădăjduitor
  • deznădăjduitorul
  • deznădăjduitoru‑
  • deznădăjduitoare
  • deznădăjduitoarea
plural
  • deznădăjduitori
  • deznădăjduitorii
  • deznădăjduitoare
  • deznădăjduitoarele
genitiv-dativ singular
  • deznădăjduitor
  • deznădăjduitorului
  • deznădăjduitoare
  • deznădăjduitoarei
plural
  • deznădăjduitori
  • deznădăjduitorilor
  • deznădăjduitoare
  • deznădăjduitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)